MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN ALBA
LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
Str. CENTRU, Nr. 8
Loc. ARIEŞENI, Jud. ALBA
Tel/Fax 0358402717
E-mail: lt.arieseni@isjalba.ro
Partea I – CONTEXT……………………………………………………..……p4
1.1.Formularea scopului ………………………………………………….p4
1.2.Profilul actual al şcolii…………………………………………………p5
1.3.Analiza rezultatelor anului şcolar trecut………………………..p7
1.4.Priorităţi naţionale……………………………………………………….p8
1.5.Obiective şi priorităţi regionale şi locale………………………p9
Partea a II-a – ANALIZA NEVOILOR…………………………….…p10
21. Analiza mediului extern……………………………………….….…p10
2.1.1. Piața muncii………………………………………………………….…p10
2.1.2. Elemente de demografie ale județului Alba cu efect asupra pregătirii inițiale și formării profesionale continue……………………………………………………….…………………p14
2.1.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru IPT…………………………………………………………………..…p18
2.1.4. Principalii indicatori economici în turism………….….p21
2.1.5. Cererea de competențe……………………………………….….p25
2.2. Analiza mediului intern……………………………………..…….p25
2.2.1 Predarea și învățarea…………………………………………..….p26
2.2.2. Materiale și resurse didactice……………………..………….…p28
2.2.3. Rezultatele elevilor…………………………..………………….….p29
2.2.4. Monitorizarea absolvenților………………… …………………p32
2.2.5. Consilierea și orientarea vocațională oferite elevilor ..p32
2.2.6. Calificări și curriculum………………………..………………….p32
2.2.7. Resurse fizice și umane…………………………….………..….p33
2.2.8.Parteneriate de colaborare………………………………..…..….p37
2.2.9. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare ……..p38
2.2.10. Oferta școlară și educațională a Liceului Tehnologic de Turism și Alimentație, Arieșeni…………………………………..…p39
2.3. Analiza SWOT…………………………………………….….…..……p41
Partea a III -a PLANURI OPERAȚIONALE……………………..…….p47
3.1. Direcțiile prioritare pentru Liceul Tehnologic de Turism și
Alimentație, Arieşeni…………………………………………….…..………p47
3.2. Planuri operaţionale …………..…………………………..………p50
Partea a IV-a CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE……p66
Partea I
CONTEXTUL
1.1. Formularea scopului
- MISIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE ARIEȘENI
Şcoala, ca importantă componentă a existenţei comunităţii, va avea misiunea de a reconstrui şi reorganiza tradiţiile locale precedente, orientând educaţia elevilor spre capacităţile şi competenţele noi în domeniul serviciilor turistice, domeniu ce se impune ca sursă de supravieţuire a unei zone atât de dăruite de Dumnezeu, dar atât de uitată de progresul economic.
Şcoala va asigura transmiterea acumulărilor teoretice şi abilităţilor practice la nivelul standardelor Europene, formând elevilor personalitatea şi profesionalismul necesar pentru desfăşurarea unor activităţi în plan social, cu predilecţie în turism montan, promovând şi aplicând în cutuma zonei conceptul de „cultură a turismului”.
-
VIZIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC DE TURISM SI ALIMENTAȚIE ARIEȘENI
Până la sfârșitul anului 2025 Școala Arieșeni va fi recunoscută pe plan local și zonal pentru:
●calitatea și finalitatea pregătirii profesionale a elevilor
●înalta calitate a educației și a procesului de predare –învățare centrat pe elev
●formare profesională prin mobilități transnaționale
●puternica motivație, angajare și pregătire profesională a corpului profesoral și a elevilor
●participarea prin educație și instruire la dezvoltarea durabilă a comunității locale
●resurse materiale la nivelul cerințelor și tehnicii comunității europene
●management performant
●responsabilizarea părinților educabililor față de actul educațional
●cultivarea unui comportament tolerant, democratic
●stimularea încrederii în sine, în puterea individului de a imagina, de a crea și de a lucra în echipă.
Absolventul școlii va fi un bun profesionist, va stăpâni competențe și abilități comparabile cu cerințele domeniului în Uniunea Europeană, va stăpâni limbajul informatic și o limbă de circulație internațională astfel încât, după terminarea studiilor, va reuși să profeseze cu succes meseria pentru care școala l-a pregătit.
1.2. Profilul actual al şcolii
Istoricul şcolii
Documentele atestă că şcoala în Arieşeni şi-a deschis cursurile în anul şcolar 1880 -1881 acasă la preot, care era şi învăţător şi avea ca studii trei clase gimnaziale şi un curs teologic de un an. Anul şcolar începea la 1 noiembrie şi se încheia la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai, datorită faptului că părinţii îi foloseau pe copii la muncile din gospodărie de cum se desprimăvăra.
Datorită lipsurilor materiale şi a distanţelor mari dintre satele comunei puţini copii aveau acces la învăţătură. De exemplu în anul şcolar 1890-1891 din 117 copii obligaţi a frecventa cursurile, urmau şcoala doar 30, iar în anul 1894-1895, din 164 doar 15 au frecventat cursurile.
Cu toate acestea şcoala nu s-a închis, dar abia în anul 1908 este construit primul local de şcoală în centrul comunei care avea o sală de clasă şi două camere care serveau drept locuinţă pentru învăţător.
Din 1948 începe construirea localurilor de şcoală în satele comunei şi înfiinţarea şcolilor.
Primul local de şcoală se dă în folosinţă în satul Cobleş în 1948, care avea o sală de clasă şi locuinţă pentru învăţător. În acest local s-au desfășurat cursurile şcolare, acum fiind într-o avansată stare de degradare. A fost schimbat acoperişul, geamurile şi uşile și a fost construit lângă clădire un corp pentru centrală și tualete.
În satele cele mai îndepărtate ale comunei – Casa de Piatră şi Hodobana, şcoala se înfiinţează în anul 1951.
În anul şcolar următor ia fiinţă o nouă şcoală la Dealu Bajului, care funcţionează în-
tr-un spaţiu închiriat (locuinţă) până în anul 1967 când se dă în folosinţă localul de şcoală existent şi acum. La fel funcţionează şi şcolile din satele Pătrăhăiţeşti şi Faţa Cristesei, înfiinţate în anul şcolar 1954-1955, ale căror localuri sunt date în folosinţă în anul 1961 la Pătrăhăiţeşti şi 1972 la Faţa Cristesei.
Ultima şcoală înfiinţată, în anul 1959, este cea din satul Bubeşti. Aceasta funcţionează ca şi celelalte într-o locuinţă din sat până în anul 1968 când se construieşte localul de şcoală renovat în 1995, existent şi în prezent.
În centrul comunei construirea şcolii s-a desfăşurat după cum urmează:
-
în anul 1949 un corp de clădire din lemn cu două săli de clasă şi locuință pentru directorul şcolii (corpul C);
-
în 1957 a fost ridicat un alt corp de clădire cu trei săli de clasă;
Cele două corpuri încadrau vechea construcţie din 1908. Aceasta a fost demolată şi în anul 1964 pe amplasamentul ei s-a finalizat un nou local compus din parter şi etaj care dispunea de 6 săli de clasă, sală profesorală, birou şi sală pentru bibliotecă. Corpul de clădire dat în folosinţă în anul 1957, a fost demolat datorită degradării avansate în 2003, acum fiind funcţionale doar corpurile B şi C.
-
în anul 2003 s-a început construcţia unui local nou, cu fonduri de la Banca Mondială în care se desfăşoară cursuri începând cu anul 2004;
-
în anul 2008 s-a aprobat investiția Campus școlar și școala de arte și meserii;
Până în anul 1952 în Arieşeni existau doar şcoli cu clasele I-IV. Din acest an se organizează ciclul al II-lea de învăţământ.
Apare acum necesitatea cazării elevilor într-un internat şcolar care ia fiinţă într-un spaţiu închiriat. În anul 1963 se dă în folosinţă internatul şcolar, în prezent dezafectat, ca apoi în 1981 să fie construit un internat modern, preluat în 1987 de Administraţia Taberelor, care îl exploatează şi acum, elevii bursieri fiind chiriaşi în acest local.
În anul 1972 se înfiinţează prima grădiniţă cu program normal care funcţionează acum într-un spaţiu modern.
Situaţia elevilor şi a cadrelor didactice se prezintă astfel:
-
-
în anii ‘70 numărul elevilor era în medie de 450, iar al cadrelor didactice de 30;
-
în anii ‘80 populaţia şcolară scade la 300 elevi, iar numărul cadrelor didactice la 24;
-
din ‘90 până în ’96 numărul elevilor scade din nou la 250, iar al cadrelor la 20-22;
-
după ’96 numărul elevilor se stabilizează în medie la 250, iar al cadrelor la 20-21.
-
Începând cu anul şcolar 2004 – 2005 în cadrul şcolii au funcţionat clase ŞAM afiliate Liceului Tehnologic Silvic Cîmpeni.
De la 1 ianuarie 2008 unitatea primeşte statutul de Grup Şcolar şi îşi schimbă denumirea în Grup Şcolar de Turism Arieşeni, având ca profil serviciile şi ca domeniu de pregătire turism şi alimentaţie.
La data de 10. 04. 2012 unitatea îşi schimbă denumirea din Grup Şcolar de Turism Arieşeni, în Liceul Tehnologic de Turism şi Alimentaţie.
În prezent în cadrul Liceului Tehnologic de Turism și Alimentație, Arieşeni funcţionează 6 clase de liceu după cum urmează:
Liceu cursuri de zi:
-
a IX-a IP3
-
a X – a IP3
-
a XI – a IP3
Liceu cursuri seral:
-
a XI-a
-
a XII-a
-
a XIII-a
Calificările care le oferă sunt:
-
ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie-nivel 3
-
tehnician în gastronomie- nivel 4
1.3. Analiza rezultatelor anului şcolar trecut
-Activităţi de formare – perfecţionare pentru profesori, învăţători, maiştrii instructori;
-Activităţi de implementare a curriculumu-lui naţional şi de adaptare la specificul zonei;
-Activităţi de elaborare de CDS-uri şi CDL-uri;
-Parteneriate cu agenţi economici;
-Achiziţia de noi echipamente şi materiale de învăţare care permit predarea disciplinelor de cultură generală şi a disciplinelor tehnice în condiţii moderne;
-Parteneriate cu instituţii ale comunităţii locale;
-100% promovabilitate la examenele de obţinere a competenţelor profesionale;
-85% promovabilitate la Evaluarea națională;
-62% promovabilitate la examenul de Bacalaureat;
– Program diversificat de activităţi extracurriculare;
-Rezultate bune la concursurile şcolare;
-Mobilități ale elevilor prin programul ERASMUS+.
-
-
Priorităţi naţionale
-
Se impune creearea unui învăţământ profesional şi tehnic bazat pe competenţe şi transparenţă care să se plieze pe o serie de oportunităţi şi influenţe externe. Astfel ÎPT trebuie să manifeste flexibilitate faţă de noile cerinţe ale economiei şi să permită evaluarea continuă în vederea certificării.
La nivel naţional, România şi-a asumat prin Planul Naţional de Guvernare, la capitolul Educaţie, Învăţământ preuniversitar, următoarele priorităţi :
-
Învăţarea centrată pe elev
-
Parteneriate cu agenţi economici
-
Dezvoltare de curriculum
-
Dezvoltare de standarde de pregătire profesională
-
Formarea continuă a personalului didactic
-
Asigurarea calităţii
-
Orientarea profesională și consilierea elevilor
-
Dezvoltarea sistemul informaţional
-
Modernizarea bazei materiale
-
Optimizarea managementului educaţional
-
Şanse egale pentru obţinerea unei calificări
-
Utilizare tehnologiei informatice în predare
-
Facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi speciale
-
Formarea continuă a adulţilor
-
Integrarea în dimensiunea europeană
-
Adaptarea şi conceperea de materiale pentru formarea diferenţiată
1. 5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale
Şcoala noastră este situată în judeţul Alba, judeţ care face parte din Regiunea de dezvoltare ,,CENTRU,, care mai cuprinde judeţele: Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu. Priorităţile şi obiectivele pe care se axează agenda reformei ÎPT la nivel naţional, sunt corelate cu cele cuprinse în PRAI şi PLAI. Acestea sunt următoarele:
PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare
Obiective:
O1: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare
O2: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
O3: Creșterea nivelului de calificare și a gradului de adaptare a competențelor formate la nevoile pieței muncii
PRIORITATEA 2 : Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere |
|||
Obiective: O1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă |
|||
PRIORITATEA 3 : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT |
|||
Obiective: O1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT |
|||
PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea resurselor umane din ÎPT |
|||
Obiective: O1: Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare ÎPT O2: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT |
|||
PRIORITATEA 5 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT |
|||
Obiective: O1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT |
|||
PRIORITATEA 6 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie |
|||
Obiective: O1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar. |
PARTEA a II-a
ANALIZA NEVOILOR
2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
2.1.1. Piața muncii
Indicatori statistici ai pieţei muncii
În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează două serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO).
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
Populaţia activă totală (peste 15 ani) din regiunea Centru număra în 2015, 975 mii persoane, reprezentând 10,6% din populaţia activă a ţării, în ușoară creștere faţă de anul anterior.
Populaţia ocupată totală din Regiunea Centru număra 904 mii persoane în 2015, reprezentând 10,6% din populaţia ocupată a României, în creștere faţă de anul anterior.
Rata de activitate şi rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) – ambele în creștere la nivel regional în 2015 faţă de anul anterior. Persistă decalajul pe sexe şi medii rezidenţiale prin rate de activitate şi rate de ocupare semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină şi din mediul rural.
Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).
Comparativ cu situaţia la nivel naţional, rata de ocupare care în Regiunea Centru în 2015 este mai mare cu 6,0 puncte procentuale decât media naţională. În cazul femeilor, rata de ocupare este la nivel regional mai mare decât la nivel național. Până în 2014 rata de ocupare în mediul rural s-a menținut sub nivelul național, cu un ușor revirimet în 2015 când s-a plasat peste media națională – v. Anexa 3a.
În ceea ce privește rata de activitate a tinerilor (15-24 ani), aceasta înregistrează în regiunea Centru o evoluție fluctuantă, în creștere în 2015 față de anul anterior. Persistă decalajul pe sexe prin rate de activitate mai reduse pentru femei și în mediul urban.
Rata de ocupare a populației tinere (15-25 ani) este în creștere la nivel regional în 2015 față de anul anterior. Se menține un decalaj pe sexe și medii rezidențiale prin rate de ocupare mai reduse pentru femeile tinere și în mediul rural.
Rata şomajului (BIM). Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populaţie activă, 15-64 ani), a cunoscut o evoluţie fluctuantă în perioada 2002-2015. În anul 2011 se evidenţiază cea mai mare rată generală a şomajului din Regiunea Centru (10,8%) mai ridicată decât la nivel naţional (7,2%). După 2011 rata șomajului la nivel regional înregistrează o scădere continuă ajungând în 2015 la 7,4%, scădere mai accentuată decât la nivel național – v. Anexa 3 a.
Şomajul pe medii de rezidenţă: în 2015, rata şomajului (BIM) în mediul rural (9,1%) este mai ridicată decât în urban (6,4%) și peste cea la nivel național (cu 0,6 puncte procentuale).
Pe sexe: Persistă decalajul pe sexe , în 2015 rata şomajului (BIM) fiind mai ridicată în cazul bărbaţilor (7,7%, faţă de 6,9% – femei).
Rata șomajului (BIM) tinerilor. În 2015 rata șomajului tinerilor (BIM) este mai mare la nivelul Regiunii Centru decât la nivel național cu 6,7 puncte procentuale. Și în cazul tinerilor (15-24 ani), există un decalaj pe sexe și medii rezidențiale, rata șomajului fiind mai mare pentru fete și în mediul rural.
Ponderea șomerilor tineri (15-24 ani) din totalul șomerilor are în perioada 2008-2015 o evoluție fluctuantă. În 2015 ponderea șomerilor tineri reprezenta la nivelul Regiunii Centru 25,8% din totalul șomerilor (BIM), situându-se peste ponderea națională (23,8%). Ponderi mai mari se înregistrează pentru femei și în mediul rural.
Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Constatările demografice recomandă măsuri la nivelul reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială (segmentarea ofertei prin diferenţiere/ eliminarea paralelismelor între şcoli teritorial apropiate), asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (cu accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile în paralel cu rezolvarea problemelor de acces/ investiţii în şcolile din zone cu mobilitate redusă din motive obiective, infrastructura de transport deficitară/ zone mai izolate/ condiţii sociale precare, etc.). De asemenea, invită şcolile să colaboreze în reţea şi să-şi diversifice oferta de servicii (în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară).
Din analiza mediului economic judeţean se constată ponderea semnificativă a serviciilor (cu cea mai mare contribuţie în formarea PIB județean) și se deduc ramurile reprezentative pentru industria județului și se subliniază potențialul de dezvoltare în construcții. După restructurări masive din anii ‘90 judeţul Alba îşi păstrează un profil industrial semnificativ. Se desprind concluziile cu privire la investiţii (industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel judeţean), existența parcurilor industriale, prezența în creștere a firmelor cu capital străin, în special în industria prelucrătoare. Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani (cu semne de revenire privind ponderea industriei) sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.
Se subliniază totodată nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii. În condiţiile în care zona montană acoperă o parte semnificativă din suprafaţa judeţului, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile – conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională în judeţ.
De asemenea, se menţionează necesitatea relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul economic şi nevoile acestuia. Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate. În judeţul Alba rata de ocupare a resurselor de muncă este mai mare decât la nivel naţional şi regional. La 31 martie 2012, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului se situează peste media naţională şi regională. Cele mai îngrijorătoare constatări sunt în legătură cu rata mare a şomajului tinerilor din grupa 15-24 ani în regiunea Centru. Indicatorii analizaţi la nivel regional privind evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale în structura ocupării pe niveluri de educaţie (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).
Similar cu evoluţia PIB, se constată în ultimii ani tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii.
Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020, realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2010 – 2015 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii” oferă repere importante pentru planificarea ofertei educaționale. Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.
Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţului, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru planurile de şcolarizare, ca ţinte pentru perioada 2013-2020. În acest scop, au fost utilizate – cu prudenţa necesară având în vedere limitele metodologice ale demersului, la care se adaugă incertitudinile generate de criza economică actuală – unele repere de analiză furnizate de evoluţia pe grupe de ocupaţii ale locurilor de muncă vacante şi a şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM, corelate cu alte informaţii statistice şi informaţii parţiale prezentate în capitolele de piaţa muncii şi context economic regional. Având în vedere incertitudinile actuale în contextul crizei economice, se recomandă monitorizarea în continuare a evoluțiilor lunare ale indicatorilor pieţei muncii (şomaj – locuri de muncă). De asemenea se recomandă actualizarea prognozelor INCSMPS privind cererea şi oferta de locuri de muncă pe termen mediu.
2.1.2. Elemente de demografie ale județului Alba cu efect asupra pregătirii iniţiale şi formării profesionale continue
Populaţia rezidentă a judeţului Alba era la 1 ianuarie 2020 de 330.847 locuitori, structura demografică pe categorii de vârstă arătând o populaţie din ce în ce mai mică la categoriile de vârstă sub 24 ani, precum şi o populaţie mai redusă la categoria de vârstă 50-54 ani.
Populaţia judeţului Alba a scăzut în perioada 2011-2015 de la 342.276 la 335.875 persoane, adică cu 6.501 persoane (o scădere procentuală de 1,89%) din cauza sporului natural negativ şi a fenomenului de emigrare internaţională, scăderea înscriindu-se în trendul înregistrat după anul 1992. Scăderea naturală a populaţiei rezidente, creşterea migraţiei interne şi a migraţiei externe au determinat reducerea numărului de copii şi tineri de 0-23 ani, astfel încât în anul 2015, faţă de anul 2011, judeţul Alba a înregistrat reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară cu 5,2% comparativ cu 6,1% – reducerea de la nivel naţional. Se observă astfel o scădere mai mare la grupa de vârstă relevantă pentru acest studiu (0-23 ani) – 5,2% comparativ cu scăderea la nivelul întregii populaţii din judeţul Alba – 1,89% în perioada 2011-2015.
Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) – Conform datelor statistice la nivelul anului 2005, judeţul Alba are un grad relativ ridicat de urbanizare (58,0%), mai redus decât cel regional (59,9%), dar peste media naţională (54,9%).
Distribuţia pe sexe – Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin (50,6%), apropiat de ponderea la nivel regional (51,0%) . În mediul rural, raportul este echilibrat, cu un uşor avantaj pentru populaţia masculină.
Structura pe grupe de vârstă. Datele statistice privind evoluţia populaţiei după 1990 indică un declin demografic general, mai accentuat pentru grupele de vârstă tinere. În schimb a crescut numărul şi ponderea populaţiei vârstnice. Structura pe vârste la 1 iulie 2009 , indică pentru grupa de vârstă 0 – 14 ani 15,4% la nivel regional, iar la nivel judeţean 14,6%.
Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă. Deşi este majoritară pe ansamblu, populaţia feminină este în minoritate în grupele tinere de vârstă (până la 39 de ani, conf. piramidei vârstelor detaliate de ADR pt. 2004, pe baza datelor INS). În mediul rural, diferenţa în favoarea populaţiei masculine se păstrează până la vârste mai înaintate decât în urban .
Structura pe vârste şi medii rezidenţiale. Extremele de vârstă – grupele 0-14 şi peste 65 ani – au o pondere mai mare în mediul rural faţă de urban. Ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) este mai mare în mediul urban (63,7%, faţă de 73,8% în rural) – situaţie valabilă pentru toate grupele de vârstă din intervalul 15-64 ani. Pierderea de către mediul rural, începând cu grupa de vârsta 15-24 ani, a avantajului iniţial (grupa 0-14 ani) datorat unei rate superioare de natalitate, pare să indice tendinţa tinerilor de a părăsi satul.
Mişcarea migratorie. Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16). Deşi incomplete, datele Eurostat privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari europene evidenţiază o creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG International, 2007, Phare TVET 2004-2006).
Proiecţii demografice. Datele extrase din prognoza demografică realizată de ADR Centru pe baza datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2005-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei Judeţului Alba faţă de 2005 cu 55,6 mii locuitori până în 2025 (-14,7 %), respectiv cu 21,7 mii loc. până în 2015(-5,72 %). Pentru prognoza detaliată, pe grupe de vârstă v. Anexele 1b şi 1c. Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se constată în grupa 0-14 ani, cu 15,46 % (-9 mii pers.) până în 2015, respectiv cu 33 % (-19,2 mii pers.) până în 2025. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani va înregistra o scădere mai accentuata la nivel judeţean până în 2025 (15,1% ) decât la nivel regional (10,4 %). Se constată o uşoară creştere a numărului persoanelor în vârstă (peste 65 ani) (5,9%), mult mai mică decât media regională (17,3%). În ceea ce priveşte populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară, se prognozează reduceri semnificative în grupele 11-14 şi 15-18 ani, care, faţă de 2005, scad cu 22,6% până în 2015, respectiv 37,8%, iar până în 2025 cu 24,9%, respectiv 43,2% . Un interes particular pentru grupul ţintă principal al activităţii de planificare strategică în învăţământul profesional şi tehnic îl reprezintă grupa de vârstă 15-18 ani din care fac parte elevii de liceu şi cei de şcoală de arte şi meserii. În perioada 2005-2015, pentru efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani se prognozează la nivel regional o reducere cu 60150 persoane (-36,7%). La nivelul judeţului se prognozează o reducere cu cca. 9245 persoane (-37,8%) . Situaţia este şi mai dramatică până în 2025 când se prognozează o reducere a efectivelor din grupa de vârstă 15 – 18 ani cu 43.2%. Pentru grupa de vârstă 19 – 24 ani se prognozează până în 2015 o reducere a efectivelor cu 22,2% ( 7214 persoane), sub nivelul regional unde reducerea este de 29,9% (70923 persoane), iar până în 2025 reducerea prognozată ar fi de 37% ( 12020 persoane). Structura detaliată pe vârste şi evoluţia până în 2025 este prezentată grafic în piramida comparativă a vârstelor. Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025 se constată o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce în mod logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!
Proiecţii demografice la orizontul anului 2025
|
Figura ilustrează schimbările care se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici. Până în 2025, numărul tinerilor se va menţine constant sub cel al vârstnicilor, populaţia judeţului cunoscând un accentuat proces de îmbătrânire.
Proiecţia evoluţiei populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară 2005-2025 – Mii persoane – |
|||||||||
2005 |
2015 |
2025 |
2015-2005 |
2025-2005 |
|||||
Abs. |
% |
Abs. |
% |
||||||
România |
6085,6 |
4832,5 |
4313,9 |
– 1251,1 |
– 2,6 |
-1762,8 |
– 40,9 |
||
3-6 ani |
867.4 |
831,3 |
663,05 |
-36,1 |
-4,2 |
-204,4 |
– 23,6 |
||
7-10 ani |
885.4 |
857,0 |
739,6 |
-28,4 |
– 3,2 |
-145,8 |
– 16,5 |
||
11-14 ani |
987.4 |
835,4 |
805,7 |
-152,0 |
– 15,4 |
– 181,7 |
-18,4 |
||
15-18 ani |
1398.03 |
880,7 |
845,3 |
-517,3 |
– 37,0 |
-543,7 |
– 39,5 |
||
19-24 ani |
1947.4 |
1428,1 |
1260,2 |
-519,3 |
– 26,7 |
-687,2 |
– 35,3 |
||
Reg. |
721,2 |
580,1 |
531,9 |
-141,1 |
-19,6 |
-189,3 |
-26,2 |
||
3-6 ani |
103,1 |
102,6 |
81,5 |
-0,5 |
-0,5 |
-21,6 |
-20,9 |
||
7-10 ani |
102,5 |
106,2 |
91,1 |
3,7 |
3,6 |
-11,4 |
-11.1 |
||
11-14 ani |
114,5 |
101,2 |
99,5 |
-13,3 |
-11.6 |
-15,0 |
-13,1 |
||
15- 18 ani |
164,0 |
103,9 |
105,2 |
-60,1 |
-36,7 |
-58,8 |
-35,9 |
||
19 – 24ani |
237,1 |
166,2 |
154,6 |
-70,9 |
-29,9 |
-82,5 |
-34,8 |
||
Alba |
98,8 |
82,0 |
70,7 |
-22,2 |
-22,5 |
–42,6 |
–43,1 |
||
3-6 ani |
14,7 |
13,8 |
10,9 |
-0,9 |
-6,1 |
-3,8 |
-25,9 |
||
7-10 ani |
15,4 |
14,1 |
12,2 |
-1,3 |
-8,4 |
-3,2 |
-20,8 |
||
11-14 ani |
17,7 |
13,7 |
13,3 |
-4,0 |
-22,6 |
-4,4 |
-24,9 |
||
15- 18 ani |
24,5 |
15,2 |
13,9 |
-9,3 |
-37,9 |
-10,6 |
-43,3 |
||
19 – 24ani |
32,5 |
25,2 |
20,4 |
-7,3 |
-22,5 |
-12,1 |
-37,2 |
Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 15 – 18 ani |
||||||||||
2005 |
2015 |
2025 |
2015-2005 |
2025-2005 |
||||||
absolut |
% |
absolut |
% |
|||||||
România |
1398034 |
880680 |
845285 |
-517354 |
-37,0 |
-552749 |
-39,5 |
|||
Regiune |
164024 |
103874 |
105162 |
-60150 |
-36,7 |
-58862 |
-35,9 |
|||
Alba |
24489 |
15244 |
13919 |
-9245 |
-37,8 |
-10570 |
-43,2 |
Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani |
|||||||||||
2005 |
2015 |
2025 |
2015-2005 |
2025-2005 |
|||||||
Abs. |
% |
Abs. |
% |
||||||||
România |
1947386 |
1428109 |
1260223 |
-519277 |
-26,7% |
-687163 |
-35,3% |
||||
Regiunea Centru |
237126 |
166203 |
154632 |
-70923 |
-29,9% |
-82494 |
-34,8% |
||||
Alba |
32453 |
25239 |
20433 |
-7214 |
-22,2% |
-12020 |
-37,0% |
2.1.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici:
-
Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
a) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în cadrul procesului de integrare în UE și a liberalizării pieței muncii). Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:
-
Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă judeţeană/ regională.
-
Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere.
b) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2015):
– 7-10 ani: cu 8,4% până în 2015; până în 2025 cu 20,8%
– 11-14 ani: cu 22,6% până în 2015; până în 2025 cu 24,9% .
Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal, în care se încadrează elevii de liceu / învățământ profesional:
– 15-18 ani: cu 37,8% până în 2015; până în 2025 cu 43,2% (faţă de 2015).
În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 9245 persoane, reprezentând echivalentul dispariţiei la nivel judeţean a unui număr de cca 20 de şcoli de mărime medie.
Reduceri semnificative de efective se înregistrează şi pentru grupa de vârstă 19-24 ani 22,2% până în 2015 respectiv 37% până în 2025.
În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară !
Faţă de aceste constatări, se recomandă:
–Măsuri la nivelul reţelei şcolare:
–Optimizarea alocării resurselor, prin:
-
Concentrarea pregătirii în şcoli viabile
-
Rezolvarea problemelor de acces
–Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună să realizeze:
– ofertă cuprinzătoare şi diversificată;
– eliminarea paralelismelor nejustificate;
– colaborare pentru acoperire teritorială optima;
– diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).
–Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi
c) Fenomenul de îmbătrânire demografică conduce la:
-Nevoi sporite de personal calificat – asistenţă socială şi medicală;
-Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).
d) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine reclamă:
-Din partea ofertei de pregătire – calificările dorite de populaţia feminină;
-Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs);
e) Populaţia rurală. Deşi gradul de urbanizare al judeţului este relativ ridicat, ponderea populaţiei rurale este semnificativă (41,2% în 2010).
Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul.
Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
– asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni;
– ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale;
– educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural;
– îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural;
f) Diversitatea etnică, caracteristică regiunii, implică:
– educaţie multiculturală;
– soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă);
– programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002, 18,7% din populaţia rromă a ţării se înregistrează în regiunea Centru).
2.1.4. Principalii indicatori economici în turism
Judeţul Alba dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile agro-turistice montane și de schi (Arieşeni, Gîrda, Albac) şi balneoclimaterice (Ocna Mureş) renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate. Capacitatea de cazare este insuficientă în judeţul Alba, deşi numărul pensiunilor agro-turistice a crescut în ultimul an.
Turism rural în județul ALBA
Din punct de vedere agroturistic, Valea Arieşului este cea mai dezvoltată zonă a judeţului Alba, numită şi Ţara Moţilor. Munţii Apuseni, locuiţi la mari înălţimi reprezintă o zonă etnografică diversă şi o natură ce oferă posibilităţi pentru recreere. Aici se află una din cele mai importante regiuni carstice din România – Ghețarul de la Scărişoara, Peştera lui Ionele, Cheile Ordâncuşii, defileul Arieşului, etc. Locaţii importante pentru vacanţe în Apuseni sunt la Arieşeni, Abrud, Albac, Avram Iancu, Horea, Scărişoara și Vidra, unde se pot vizita biserici de lemn, gospodării tradiţionale. Ampoiţa, Sălciua de Jos și Râmetea sunt alte localităţi unde există spaţii de cazare în sistemul agroturistic, fiind plasate în zone de mare interes turistic în munții Trascăului. Datorită atractivităţii formelor de relief din Munţii Apuseni, a populării la altitudini mari și a numeroaselor obiective turistice (rezevaţii și monumente ale naturii), agroturismul a întâlnit condiţii favorabile de practicare, încă înainte de 1990. Pensiuni clasificate există din 1997. Până în prezent în județul Alba există 387 structuri de cazare din care 70% pensiuni .
Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan
Locul modest pe care îl ocupă Regiunea Centru din punct de vedere al contribuţiei la producţia agricolă naţională (locul 5 din cele 8 regiuni), este explicabil prin condiţiile de relief (în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile), dar şi unui randament mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia.
În judeţul Alba predomină formele înalte de relief, astfel: munţii ocupă cca. 52% din suprafaţă, zonele de podiş și dealuri 26%, iar zonele de câmpie, inclusiv luncile râurilor 22%.
Pe de altă parte, specificul montan oferă regiunii și judeţului un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:
– suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 57,5% din suprafaţa agricolă a judeţului) favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor din regiune;
– calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată;
– biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice), peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat;
– facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism;
– capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii – moştenitori ai zestrei tradiţionale şi deschişi spre nou);
– experienţa şi iniţiativele unor organizaţii active la nivelul judeţului: ex. ANTREC (în promovarea serviciilor agroturistice).
Pe de altă parte, se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care:
– Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi) conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice (indispensabile pentru aportul de alcalinitate, azot biologic, etc.), cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de “resălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite .
– Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan.
– Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe gospodării rurale din zonele de munte este modestă.
– Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitar, lipsite de facilităţile necesare.
– Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor în specific montan.
– Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea purinului – pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) – afectând calitea pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol – acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire), etc.
– Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii).
– Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă/ alternative de ocupare în spaţiul rural montan.
– Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe/ UE).
– Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea de “branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc.
– Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ.
Consecinţele sunt grave:
– Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor – riscă să devină ireversibile: “fragilitatea muntelui”.
– Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare.
– Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării.
Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane din judeţul Alba sunt localizate în grade diferite de dispersie teritorială. În funcţie de varietatea factorilor socio-economici şi culturali, gradul de izolare, condiţiile de mediu etc., se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele).
Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate.
Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural.
În raport cu problematica analizată, principalele neajunsuri constatate în cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională sunt:
– Interesul general scăzut al tinerilor pentru formare profesională şi carieră în agricultură;
– Gradul redus de acoperire teritorială a ofertei de educaţie şi formare profesională (iniţială şi continuă) în ruralul montan;
– Conţinutul pregătirii insuficient adaptat specificului local, în mod deosebit în ceea ce priveşte componenta practică a programelor de formare în agricultură (în particular în domeniul agromontan/agroturism) furnizate de şcolile din sistemul ÎPT;
– Absenţa unei pregătiri generale privind economia ruralului montan – considerată a fi necesară încă din gimnaziu (în cadrul orelor de educaţie tehnologică/ componenta de curriculum la decizia şcolii – CDŞ), atât ca bază de pregătire pre-vocaţională, cât şi din perspectiva celor care nu continuă studiile şi rămân în gospodării;
– Baza materială deficitară a şcolilor din domeniu (fermă didactică, echipamente, etc.);
– Formarea profesională a cadrelor didactice – marcată preponderent de cunoştinţe pentru agricultura de câmp – deficitară în privinţa competenţelor specifice agriculturii montane;
– Dezvoltarea bazei materiale: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii, cu o componentă de agroturism inclusă;
– Facilităţi de tip „campus” (internat, cantină, dezvoltare centru de documentare şi informare existent, etc.).
Somajul în rândul tinerilor din Arieșeni
În localitatea Arieșeni situația este una specială întrucât dintr-un efectiv de 990 de persoane stabile cu vârsta între 18-62 ani, tinerii între 15 și 24 de ani ocupă un loc modest de 15%, însă situația este delicată în ceea ce privește angrenarea lor într-un sector economic al statului.
La finalizarea studiilor cei mai mulți renunță la a-și găsi un loc de muncă sau o calificare profesională devenind simpli agricultori.
Acest lucru se datorează dezvoltării economice precare a zonei și lipsei ofertei de programe de formare continuă.
LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE Arieșeni va încerca să formeze elevii în domeniul turismului și alimentației deoarece oferta de forță de muncă în acest domeniu este încă deficitară în comuna Arieșeni unde se cere forță de muncă calificată și capabilă de a face față concurenței .
Agenții locali sunt preocupați de angajarea unor tineri competenți pe care ĩi recruteazǎ încă din perioada efectuării practicii de specialitate ceea ce va determina evoluția progresivă a pieții muncii locale și regionale.
2.1.5. Cererea de competențe
Din analizele locale și regionale se desprind următoarele:
-
există un număr foarte mare de persoane fizice private care doresc să-și dezvolte afacerea cu obiect în domeniul prioritar al școlii cât și în celelalte și vor urma cursul de reconversie și calificare;
-
dezvoltarea turismului în zona Apusenilor va deschide noi perspective domeniului turism și alimentație publică;
-
în prezent localitatea este stațiune turistică, iar numărul pensiunilor turistice este în continuă creștere ceea ce va spori cererea de forță de muncă calificată și competența;
Oferta de profesionalizare pe ruta directă conform PRAI propune:
-
Pentru domeniul turism și alimentație publică creșterea numărului de clase specializate în turism și alimentație publică, oferta de cursuri de formare continuă pentru microintreprinzătorii locali.
-
Șansele absolvenților ÎPT sunt:
-
să ocupe noile locuri de muncă ce vor fi create printr-o eventuală creștere economică;
-
să înlocuiască pe cei care se pensionează;
-
să ia locul celor mai slab calificați împinși în șomaj sau spre alte ocupații;
-
să-și creeze propriul loc de muncă;
În concluzie, personalul didactic va fi implicat în pregătirea forței de muncă calificată necesară agenților economici locali, se va acționa în viitor pentru autorizarea școlii pentru organizarea cursurilor de reconversie profesională prin AJOFM, vom asigura resurse materiale și umane pentru pregătirea în domeniul turism și alimentație publică.
2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN
Analiza mediului intern se bazează pe următoarele documente:
-
rapoartele de activitate din anii şcolari anteriori;
-
rapoartele de autoevaluare, anuale, întocmite la nivelul catedrelor;
-
concluziile întâlnirilor profesorale la nivelul ariilor curriculare;
-
datele statistice anuale privind examenele de admitere şi de absolvire;
inserţie profesională, ş.a.
Autoevaluarea realizată cuprinde toate activităţile şi elementele şcolii:
-
predarea şi învăţarea;
-
materiale şi resurse didactice;
-
rezultatele elevilor;
-
consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor;
-
resursele fizice şi umane;
-
parteneriate şi colaborări.
2.2.1. Predarea şi învăţarea
Analiza procesului de predare-învăţare s-a făcut la nivelul fiecărei catedre prin evaluarea activității şi rezultatelor anului şcolar trecut, în cadrul fiecărei catedre întocmin-
du-se un raport. Analiza rapoartelor a condus la următoarele:
PUNCTE TARI:
-
Identificarea stilurilor de învăţare s-a realizat pt. toţi elevii şcolii astfel încât profesorii pot să-şi adapteze demersul didactic la nevoile elevilor (dovezi : dosarele diriginţilor, catalogul clasei, proiectarea lecţiilor );
-
În urma aplicării testelor predictive s-au stabilit programe ferme pentru recuperarea cunoştinţelor de bază la disciplinele de cultură generală (dovezi: rapoarte catedre);
-
Fiecare profesor și-a adaptat metodele de predare la predarea online;
-
95% dintre elevi primesc feed-back asupra propriului progres (dovezi: rapoarte catedre);
-
90% dintre profesori folosesc măsuri pentru a promova egalitatea şanselor şi a împiedica discriminarea (dovezi: modalităţi de evaluare unitare la nivelul catedrelor);
-
95% dintre profesori stabilesc relaţii de lucru eficiente cu elevii (dovezi: rezultatele testelor iniţiale comparate cu testele finale denotă progresul şcolar, conform rapoartelor catedrelor);
-
Resursele materiale existente în şcoală sunt integrate în lecţie pentru sprijinirea învăţării în proporţie de 90% (dovezi: proiectarea unităţilor de învăţare, planurile de lecţie, fişele de asistenţe la lecţie).
-
Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea gradelor didactice, participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la nivelul şcolii şi judeţului (sursa: portofoliile profesorilor);
-
Toate cadrele didactice au participat în anii şcolari anteriori la cursuri de formare inclusiv pentru predarea online (sursa: portofoliile cadrelor didactice);
-
24% dintre elevi acordă calificativul excelent pentru gradul de implicare al cadrelor didactice în procesul de predare, iar 61% acordă bine şi foarte bine (sursa – chestionare elevi);
-
90% dintre elevii şcolii apreciază cu foarte bine şi excelent atitudinea şi comportamentul cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi (sursa – chestionare elevi);
PUNCTE SLABE:
-
Conţinutul testelor predictive nu a fost întotdeauna relevant pentru cunoaşterea posibilităţilor elevilor deoarece acestea nu au fost discutate în comisiile de catedră, ci elaborarea lor a rămas la latitudinea cadrului didactic;
-
Stabilirea criteriilor individuale de învăţare se face mai ales pentru elevii performanţi (pregătirea pentru concursuri şcolare) şi mai puţin pentru elevii cu deficienţe în învăţare;
-
Din cauza programelor şcolare încărcate şi ritmului lent de învăţare al majorităţii elevilor şcolii, predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;
-
Evaluarea online a fost făcută preponderent prin teme și mai puțin prin evaluări sumative;
-
Metodele moderne de predare – învăţare online nu sunt abordate cu curaj;
-
La majoritatea lecţiilor online elevii reprezintă o componentă pasivă, circulaţia informaţiei făcându-se doar într-un singur sens (profesor – elev);
-
Dificultatea de a realiza online pregătirea suplimentară a elevilor;
-
Programele şcolare rigide permit prea puţin tratarea individuală a elevilor, după nevoile fiecăruia;
-
Activităţile pe grupe de nivel sunt greu de implementat online;
-
15% dintre elevii chestionaţi apreciază cu foarte slab şi slab preocuparea cadrelor didactice pentru a cunoaşte şi a ţine cont de nevoile individuale de învăţare ale elevilor.
Măsuri:
-
Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ – plan operaţional pentru asigurarea calităţii;
-
Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură şi ţinte individuale de învăţare pe baza testelor iniţiale/predictive elaborate de fiecare cadru didactic şi discutate la comisiile de specialitate;
-
Adaptarea strategiilor de învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev;
-
Alcătuirea programelor de învăţare astfel încât să ofere posibilitatea învăţării prin paşi mici;
-
Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;
-
Stabilirea unui cadru performant de desfăşurare a lecţiilor online;
-
Programele de învăţare să urmeze un proces sistematic de păstrare a înregistrărilor;
-
Încurajarea comunicării pe orizontală (elev-elev) în procesul de predare – învăţare;
-
Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea motivaţiei învăţării;
-
Îmbunătăţirea activităţii de marketing şcolar pentru atragerea elevilor cu o pregătire iniţială bună la Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni;
-
Implicarea unui număr mai mare de părinţi în activităţile şcolii, în vederea cuprinderii absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a şi a prevenirii abandonului şcolar după absolvirea clasei a VIII-a.
2.2.2. Materiale şi resurse didactice
Resursele şi materialele didactice utilizate în cadrul procesului de instruire sunt variate şi alese în funcţie de tipul activităţii desfăşurate astfel încât să se faciliteze trecerea de la învăţământul centrat pe profesor la cel centrat pe elev. Totodată resursele şi materialele didactice au fost adaptate pt. predarea online.
PUNCTE TARI:
-
Există curriculum şi standarde pentru toate domeniile;
-
Resursele didactice pe fiecare arie curriculară au fost adaptate predării online;
-
A fost creată o platformă a școlii pentru predarea online și baza de date cu toți profesorii și elevii, dispozitive și conexiune pt. predarea online;
-
Biblioteca şcolii (CDI) este dotată cu un număr de 5800 volume şi 60% dintre elevii şcolii au fişe la bibliotecă (sursa: statisticile şcolii);
-
S-au achiziţionat din fonduri proprii, donații și investiții mijloace didactice moderne: videoproiector, laptopuri, calculatoare, (dovezi: fişele de gestiune);
-
Au fost atribuite 19 tablete de la ISJ Alba pt. a susține predarea online în cazul elevilor cu oportunități reduse;
-
Există laborator de informatică;
-
Existenţa sălii de sport;
-
La cantina şcolii s-au amenajat spaţii necesare pentru defăşurarea activităţilor practice ale elevilor din clasele IX-XI;
-
Dotare modernă cu utilaje și echipamente a cantinei școlare;
-
S-au realizat cabinete pe arii curriculare.
PUNCTE SLABE:
-
Dotarea cu echipamente IT, deşi peste media pe ţară, este insuficientã (15 calculatoare/ 200 de elevi);
-
Aparatura şi echipamentele pentru fizică, chimie şi biologie au o vechime de peste 20 de ani, fiind într-o stare avansată de uzură (sursa: fişele de gestiune);
2.2.3. Rezultatele elevilor
PUNCTE TARI:
-
în cadrul concursurilor şcolare elevii şcolii noastre au obţinut rezultate bune la nivel judeţean după cum urmează:
-
În anul școlar 2019-2020 elevii au participat la:
1. Concursul Național de matematică LuminaMath, etapa online;
2. Concurs județean de matematică Profu de mate;
3. Festivalul cultural-patriotic” Ţara Crăişorului”;
4. Serbare – concurs de colinde creștine străbune – Veniți să colindați cu noi pentru străbuni, eroi și pentru voi;
5. Simpozion Național „Țara Crăișorului” ediția a XV-a;
-
Olimpiada satelor, faza zonală și județeană;
-
Concurs Național Comper Comunicare;
-
Concurs Național Comper Matematică;
-
Concurs Național Gazeta Matematică Junior;
-
Universul cunoașterii prin lectură;
-
Concurs ,,Primăvara în culori”;
-
Concurs ”LECTURA, UN ZBOR CU ARIPI DE HÂRTIE”.
Datorită pandemiei alte olimpiade școlare au fost suspendate în anul școlar 2019-2020.
-
Implicarea elevilor în activităţi extracurriculare:
-
- Din nou la școală
- Ziua Internațională a Păcii
- Ziua Internațională a limbilor
- „Prietenii noștri, necuvântătoarele” (Ziua mondială a animalelor)
- Ziua spaţiului cosmic
- Ziua Mondială a Educației
- Ziua Naţională de comemorare a Holocaustului
- Mănânc sănătos ca să cresc frumos!” (Ziua mondiala a alimentelor)
- Ziua Traficului de persoane
- „Să cinstim istoria patriei ”Ziua Armatei Române (25 octombrie) – dezbatere şi prezentare PPT
- „Un mediu curat, o viață mai bună” – Ziua internaţională a Mării Negre (31 octombrie)
- „Căsuţa cu poveşti“
- „O carte citită o comoară descoperită”(Îmbunătățirea competențelor de citire)
- „Drepturile copilului, drepturile omului”(Ziua internațională a drepturilor Copilului)
- Săptămâna fructelor și legumelor
- „Suntem împotriva violenţei “
- Ziua Internaţională a nonviolenţei – 25 noiembrie
- Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor – 25 noiembrie
- 1 Decembrie – cea mai importantă zi a românilor de pretutindeni!
- „Tradiții și obiceiuri laice și religioase”(Sf. Nicolae – „Scrisoare lui Moș Nicolae”)
- „Să ne cinstim eroii! (Revoluția din decembrie 1989)
- Festivalul – Serbare concurs de colinde creștine străbune – Veniți să colindați cu noi
pentru străbuni, eroi și pentru voi
- „Tradiții de Crăciun”
- „Crăciunul într-o carte”
- Săptămâna Crăciunului
- 23 Ianuarie –Ziua Unirii Principatelor Române
- 27 Ianuarie – Ziua Internatională de comemorare a victimelor Holocaustului
- 24 Februarie – Dragobetele vs Valentine s Day
- 1 Martie – Expoziție de Marțișoare
- 22 Martie –Ziua Mondială a Apei
- 2 Aprilie – Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret
- 22 Aprilie – Ziua Pământului
- 4 Mai – George Enescu, Ziua Națională a Inimii
- 6 Mai – Lucian Blaga
- 7 Mai – George Topîrceanu;
- 9 Mai – Triplă semnificație istorică: Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al
Doilea Război Mondial, Ziua Independenței de stat a României, Ziua Europei
- 10 Mai- Ziua Regalității
- 13 Mai – Ziua Internațională a dorului
- 14 Mai – Ziua Internațională a Familiei
- 15 Mai – Nicolae Grigorescu – unul dintre fondatorii picturii române moderne
- 18 Mai – Ziua Internațională a Muzeelor
- 28 Mai – Cinstirea Eroilor
- 3 Iunie – Ziua Mondială a Bicicletei
- 5 Iunie – Ziua Învățătorului
- 5 Iunie – Ziua Mondială a Mediului
Promovabilitatea la evaluarea naţională a fost de 67%
-
Promovabilitatea la examenele de absolvire a învăţământului profesional a fost 100%;
-
40% dintre absolvenţii de liceu continuă studiile la nivel universitar sau postliceal;
-
45% dintre absolvenţii de şcoală profesională continuă studiile liceale
-
Participarea elevilor la proiecte de mobilitate ERASMUS+ – anual
PUNCTE SLABE:
-
absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învăţământul obligatoriu (sursa: evidenţele şcolii privind absenţele);
-
nu este suficient valorificat potenţialul creativ al elevilor;
2.2.4. Monitorizarea absolvenţilor
Din analiza datelor rezultă următoarele concluzii:
-
absolvenţii ciclului inferior de învăţământ îşi continuă studiile în nivelul imediat superior;
-
cei care nu continuă nivelul superior s-au angajat .
2.2.5. Consilierea şi orientarea vocaţională oferite elevilor
PUNCTE TARI:
-
toate cadrele didactice din şcoală au urmat cursurile de Consiliere și orientare, astfel încât, diriginţii desfăşoară activităţi de consiliere şi orientare profesională atât cu elevii, în cadrul orelor de dirigenţie (prin discuţii individuale, chestionare, teste psihologice şi de aptitudini) cât şi cu părinţii în cadrul şedinţelor de consultaţii desfăşurate în şcoală;
-
pentru elevii de gimnaziu, posibili candidaţi, au fost organizate vizite în şcoală şi prezentări atractive;
-
existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii: agenţi economici, Poliţie, Consiliul Local pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;
-
90% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi, sursa- chestionar elevi;
-
80% dintre părinţii intervievaţi consideră eficientă relaţia elev-diriginte şi sunt mulţumiţi de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, diriginţi, membrii consiliului clasei (sursa: chestionar părinţi).
PUNCTE SLABE:
-
nu există un Cabinet de consiliere şi orientare şcolară;
-
30% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere şi orientare privind cariera oferită elevilor este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătăţit (sursa: chestionar profesori);
-
numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala.
2.2.6. Calificări şi curriculum
Oferta şcolară a Liceului Tehnologic de Turism şi Alimentaţie Arieşeni este:
Învățământ liceal
-
Clasa a IX-a = Liceu tehnologic, calificarea Tehnician în gastronomie;
Învățământ profesional
-
Clasa a IX-a IP = Învăţământ profesional de 3 ani, calificarea Ospătar (chelner),
vânzător în unităţi de alimentaţie.
Toate clasele utilizează curriculum naţional și curriculum în dezvoltare locală (CDL), acesta fiind realizat împreună cu agenţii economici la care elevii desfăşoară activitatea de instruire practică, avizat de Consiliul pentru Curriculum din şcoală şi aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba.
2.2.7. Resurse fizice şi umane
Resurse fizice
În administrarea şcolii există următoarele clădiri:
– o clădire veche în care au funcţionat clasele I – IV şi grădiniţa;
-o clădire compusă din două corpuri astfel:
-
În corpul A funcţioneză clasele CP – IV;
-
În corpul B funcționează clasele V – XIII, (înv. gimnazial, profesional și liceal);
-internat cu 100 de locuri;
-cantina și club elevi cu 100 de locuri;
-o clădire cu 10 garsoniere pt. profesori;
-o sală de sport;
Spaţiile destinate procesului de învăţământ sunt următoarele:
– 15 săli de clasă din care :
– două laboratoare (informatică și fizică/ chimie);
– două cabinete de istorie și limba română;
– un CDI ;
– un laborator instruire practică;
– 2 centrale termice pe lemne finalizate în anul 2005 şi 2008 (sursă: evidenţele şcolii);
– 3 centrale termice pe lemne pentru internat, cantină și corpul de clădire A;
– 3 centrale termice pe lemne pentru sala de sport și garsoniere pt. profesori;
– 95% din mobilierul şcolar este nou cu bănci individuale, iar 10% este de tip clasic
(bănci cu 2 locuri) nepermiţând desfăşurarea activităţilor de învăţare centrată pe elev (sursa: evidenţele şcolii privind mijloacele fixe şi obiectele de inventar);
Atelierul specific domeniului mecanic auto, are în dotare: truse de scule, 3 elevatoare și aparatura specifică.
Echipamente IT şi birotică existente în şcoală la începutul anului şcolar 2020-202:
– un laborator informatică tip AeL: 15 Pentium IV, scaner, imprimantă, căști, microfon, modem extern, server;
– secretariat: două calculatoare Celerom Pentium IV, două imprimante;
– contabilitate: două calculatoare Pentium IV, două copiatoare;
– direcţiune: un calculator Philips Pentium IV, o multifuncţională;
– sala profesorală: două copiatoare, două calculatoare Pentium IV, 1 flipp-chart;
– CDI: un calculator Pentium IV, două imprimante (una color), un televizor;
– două aparate de video-proiecţie;
– două laptopuri;
– în laboratorul de fizică – chimie o nişă experimentală.
Calculatoarele sunt conectate la reţeaua de Internet 24 ore pe zi. MEC a implementat Sistemul Educaţional Informatizat (S.E.I.), care prin programul AeL oferă posibilitatea de susţinere a activităţilor de predare –învăţare moderne şi gestionarea bazelor de date.
Începând cu anul şcolar 2003-2004 serviciile secretariat şi contabilitate au fost dotate cu calculatoare şi soft-ware specializat, achiziţionate din venit propriu.
Resurse umane
În cursul anului şcolar 2020 – 2021, şcoala va funcționa cu 268 de elevi:
Nivel de învăţământ |
Clasa |
Nr. de grupe |
Număr de elevi / copii/ adulţi: |
Preşcolar |
1 |
25 |
|
Primar, din care |
cls. pregătitoare |
0,5 |
6 |
cls. I |
1 |
11 |
|
cls. a II-a |
1 |
8 |
|
cls. a III-a |
1 |
10 |
|
cls. a IV-a |
0,5 |
6 |
|
Secundar inferior Gimnaziu din care |
cls. a V-a |
1 |
10 |
cls. a VI-a |
1 |
17 |
|
cls. a VII-a |
1 |
13 |
|
cls. a VIII-a |
1 |
16 |
|
Învățământ profesinal |
cls. a IX-a |
1 |
19 |
cls. a X-a |
1 |
22 |
|
cls. a XI-a |
1 |
19 |
|
Învățământ liceal |
cls. a XI-a Seral A |
1 |
31 |
cls. a XI-a Seral B |
1 |
31 |
|
cls. a XIII Seral |
1 |
26 |
Pentru anul școlar 2021-2022 propunem următoarea rețea școlară:
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR:
Grupa mixtă (23 preșcolari) – o grupă
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR:
-clasa pregătitoare – 6 elevi și clasa I – 6 elevi – o clasă (simultan)
-clasa a II-a – 11 elevi – o clasă
-clasa a III-a – 8 elevi – o clasă
-clasa a IV-a – 10 elevi – o clasă
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL:
-clasa a V-a – 6 elevi – o clasă
-clasa a VI-a -10 elevi – o clasă
-clasa a VII-a -17 elevi – o clasă
-clasa a VIII-a -13 elevi – o clasă
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL calificarea Tehnician în gastronomie:
-clasa a IX zi – 28 elevi – o clasă
-clasa a XI-a seral – 28 elevi – o clasă
-clasa a XII-a seral – 62 elevi – două clase
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL calificarea Ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație:
– clasa IX –a ÎPT – 28 elevi
– clasa a X-a ÎPT – 19 elevi
– clasa a XI-a ÎPT – 22 elevi
Şcoala asigură instruirea elevilor provenind din categorii sociale diferite, predominant modeste, defavorizate economic şi social sau din familii dezorganizate.
Elevii provin din diferite categorii sociale. În urma unui studiu privid situaţia fizică şi socială a elevilor de la toate formele de învăţământ din şcoală au rezultat următoarele:
– 5 elevi provin din familii dezorganizate;
-
-
1 elev cu deficienţe de auz;
-
Întreg procesul instructuv – educativ este coordonat de 23 cadre didactice calificate, din care:
Personalul didactic:
Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Număr personal didactic calificat: |
Număr personal didactic necalificat |
||||
doctorat |
grad I |
grad II |
Cu def. |
Fără def. |
|
1 |
12 |
4 |
5 |
1 |
0 |
Distribuţia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat:
Vechime |
debutant |
3-5 ani |
6-10 ani |
10-14 ani |
14-18 ani |
18-22 ani |
22-25 ani |
Peste 25 ani |
În învățământ |
1 |
1 |
3 |
4 |
4 |
2 |
4 |
4 |
În unitate |
1 |
3 |
3 |
3 |
1 |
3 |
1 |
Personalul didactic auxiliar – număr pe categorii:
Categorie de personal |
Număr de persoane încadrate |
Număr de norme pentru fiecare categorie de personal |
Numărul de personal este: |
||
sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal |
la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal |
peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal |
|||
Secretar + Adm. patrimoniu |
1 |
0.5+0.5 |
Da |
||
Adm. financ.+ Ajut. Analist |
1 |
0.5+0.5 |
Da |
||
Pedagog |
1 |
1 |
Da |
Personalul nedidactic (număr pe categorii):
Categorie de personal |
Număr de persoane încadrate |
Număr de norme pentru fiecare categorie de personal |
Numărul de personal este: |
||
sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal |
la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal |
peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal |
|||
Îngrijitor |
1 |
1 |
|||
Bucătar |
1 |
1 |
|||
Fochist |
1 |
1 |
|||
Muncitor întreținere |
2 |
2 |
2.2.8. Parteneriate şi colaborare
Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieşeni este o unitate de învăţământ ce constituie un pol de resurse prin şi pentru comunitate. În acest scop sunt realizate parteneriate şi colaborări pentru:
-
-
ridicarea nivelului de pregătire a elevilor, fixarea cunoştinţelor teoretice şi formarea deprinderilor practice prin efectuarea instruirii practice la agenţii economici;
-
facilitarea pătrunderii elevilor pe piaţa muncii prin angajarea lor la absolvire de către agenţii economici parteneri;
-
pregătirea elevilor în meserii solicitate de agenţii economici din domeniul turismului;
-
inţierea unor perteneriate cu alte licee de profil din ţară în vederea formării unor echipe care să participe la proiecte de dezvoltare comunitară, proiecte locale, naţionale şi internaţionale;
-
acordarea de premii în obiecte şi bani pentru elevii câştigători ai concursurilor şcolare;
-
sponsorizarea diverselor activităţi ale şcolii de către diverşi agenţi economici şi alte persoane interesate;
-
S-au încheiat parteneriate cu:
– părinţii;
– agenţi economici;
– primărie;
– dispensar;
– poliţie;
– Autoritatea Naţională pentru Tineret, Centrul Arieşeni
– Parohia ortodoxă
– Ocolul Silvic Horea Apuseni
– Șc. Gimnazială nr.8 Piatra Neamţ
– Liceul Vocaţional Beiuş
– Centru de cultură Augustin Bena
– Șc. Gimnazială Sebeş
– Şc. Gimnazială Alexandru Ceuşianu
– Liceul Tehnologic Surduc – Sălaj
– Escola Professional do Montijo
– Casa de Educacao Lisboa
2.2.9. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare
-
Îmbunătățirea calităţii procesului instructiv-educativ
-
Dezvoltarea capacității instituționale
-
Asigurarea şanselor egale în formarea profesională, diminuarea diferențelor de succes educațional la elevii cu oportunități reduse
-
Îmbunătățirea rezultatelor școlare, a promovabilității la examenele naționale și a participării la concursuri și olimpiade
-
Îmbunătățirea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă
-
Realizarea unui grad de inserţie a absolvenţilor la nivelul indicatorilor din PLAI și ai cerințelor politicii UE în domeniul ÎPT, dezvoltarea reţelelor de colaborare la nivel intern şi extern
-
Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională
-
Îmbunătăţirea accesului la informare
-
Dezvoltarea educaţiei la cerere – formarea profesionalã a adulţilor
-
Formarea cadrelor didactice pentru implementarea Sistemului Naţional al Calităţii
-
Orientarea şi consilierea privind cariera, cultivarea cetățeniei active și a valorilor democratice
-
Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene
-
Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar
-
Diversificarea activităților extrașcolare
-
Consilierea părinţilor
-
Eficientizarea resurselor materiale, didactice şi a resurselor financiare (dotări atelier, laboratoare, informatizare bibliotecă, CDI, mobilier, scăderea costurilor pentru cazare, centrală termică pe gaz, obţinerea resurselor extrabugetare din activitatea atelierelor şcoală).
2.2.10. Oferta şcolară şi educaţională a Liceului Tehnologic de Turism și Alimentaţie Arieşeni
Pentru actualii elevi şi pentru cei din perspectiva imediată a anului şcolar 2020-2021 propunem o ofertă generoasă pentru a crea un cadru adecvat dezvoltării capacităţilor intelectuale, formării deprinderilor practice, dezvoltării creativităţii, descoperirii talentelor şi canalizării preocupărilor acestora spre domeniul dorit.
Vom oferi elevilor posibilitatea de a–şi desăvârşi pregătirea printr-o mare varietate de activităţi curriculare şi cursuri opţionale asociate cu activităţi extracurriculare, sub îndrumarea unui colectiv de profesori cu o foarte bună pregătire de specialitate şi metodică.
Deoarece şcoala beneficiază prin Ministerul Educaţiei de un program de reabilitare şi construcţie de Campus şcolar, elevii vor avea ocazia să înveţe într-o şcoală cu spaţii de învăţământ adecvate, cu cabinete şi laboratoare moderne, dotate la standarde europene.
RESURSE MATERIALE:
-
Săli de clasă moderne –15
-
Cabinete – 2
-
Centru de documentare şi informare şi bibliotecă – 1
-
Sală de sport – 1
-
Dormitoare – 25
-
Cantina, internat, club elevi
RESURSE UMANE:
-
Cadre didactice titulare 19, suplinitori 2 din care:
-
cu doctorat – 1, gradul I – 11, cu gradul II – 6, cu definitivat – 2, fără definitivat – 1
-
Cadre didactice calificate 100 %
-
Personal de conducere şi aministrativ: director, secretar – administrator, contabil – ajutor analist programator
-
Clase de studiu:
– ciclu preprimar – 1 grădiniţă cu program normal (GPN centru)
– ciclu primar – 4 clase la şcoala din centru
– ciclu gimnazial – 4 clase
-Învățământ profesional:
-
Clasa a IX-a, X-a, XI-a, = învăţământ profesional cu durata de 3 ani, calificarea ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie
LICEU
-
Clasa a XI – a (două clase) și a XIII seral = Liceu tehnologic, calificarea tehnician în gastronomie
OFERTA EDUCAŢIONALĂ:
Pentru elevii din ciclu primar şi gimnazial şcoala poate pune la dispoziţie următoarele opţionale curriculare:
-
Literatură pentru copii
-
Limba franceză
-
Limba engleză
-
Educație pentru sănătate
-
Educație financiară
-
Educație tehnologică
-
Educație economică
-
Prietenul meu calculatorul
-
Cerc extracurricular în domeniul arta lemnului
Pentru elevii din învăţământul liceal în domeniul turism şi alimentaţie se oferă următoarele curriculum-uri la decizie locală:
-
Calitatea produselor şi serviciilor
-
Competenţe crescute în activitatea de obţinere şi servire a preparatelor şi băuturilor.
PLANUL DE ȘCOLARIZARE PENTRU ANUL ȘCOLAR 2021-2022
Având în vedere perspectivele de dezvoltare şi modernizare a staţiunii turistice Arieşeni, precum şi necesitatea asigurării zonei cu personal calificat în domeniul serviciilor, oferta educaţională în următorul an, 2020-2021 :
-
1 clasă a IX a – 28 de locuri, învățământ liceal, calificarea tehnician în gastronomie;
-
1 clasă a X-a de 19 elevi învățământ profesional domeniul de calificare ospătar (chelner) vânzător în unităţile de alimentaţie;
-
1 clasă a XI-a de 22 elevi învățământ profesional domeniul de calificare ospătar (chelner) vânzător în unităţile de alimentaţie;
-
1 clasă a XI – a seral, 28 de locuri, specializarea tehnician în gastronomie;
-
2 clase a XII-a seral, 62 de locuri, specializarea tehnician în gastronomie;
2.3. Analiza SWOT
Analiza SWOT a LICEULUI TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE, ARIEȘENI |
Punctele tari ale şcolii/ strenghts: Resurse materiale şi umane:
Calitatea procesului de învăţare:
Management:
|
Punctele slabe ale şcolii/ weaknesses: Resurse materiale şi umane:
Calitatea procesului de predare-învăţare:
Management:
|
Oportunități/ oportunities:
|
Amenințări/ threats:
|
PARTEA a III – a
PLANURI OPERAŢIONALE
3.1. Direcțiile prioritare pentru Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieşeni
PRIORITATEA |
OBIECTIVE |
ȚINTE |
Prioritatea 1: Corelarea ofertei Î.P.T. de la Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni cu nevoile de calificare din județul Alba |
Obiectiv 1.1: Identificarea nevoilor de calificare |
1.1.1. Obţinerea de informaţii credibile, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare. |
Obiectiv 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare |
1.2.1 Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare. |
|
Obiectiv 1.3 Diversificarea serviciilor oferite de școală |
1.3.1. Implicarea activă a şcolii în proiecte și programe ale comunităţii locale. |
|
Obiectiv 1.4 Asigurarea calităţii serviciilor oferite |
1.4.1.Creşterea interesului partenerilor educaţionali (elevi-părinţi-comunitate locală) faţă de activitatea didactică din unitatea şcolară. |
|
Prioritatea 2:
Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane de la Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni |
Obiectiv 2.1: Dezvoltarea competențelor metodice, de specialitate și de predare online ale personalului didactic din unitate |
2.1.1. Participarea cadrelor didactice în anul şcolar 2020-2021 la o formă de perfecţionare metodică, de specialitate și de predare online. 2.1.2. Creşterea numărului de cadre didactice care beneficiază de burse de mobilitate individuală prin programe finanțate din fonduri U.E. 2.1.3. Aplicarea strategiilor de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare pentru atingerea competenţelor prevăzute în standardele educaţionale, respectiv în S.P.P.- uri. |
Prioritatea 3: Modernizarea infrastructurii şi dotării de la Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni |
Obiectiv 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în L.T.T.A. (infrastructură şi echipamente) |
3.1.1. Modernizarea şi menţinerea în stare de bună funcţionare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) 3.1.2. Creşterea gradului de siguranţă în unitatea şcolară |
Prioritatea 4: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională în vederea creșterii gradului de inserție a absolvenților pe piața muncii |
Obiectivul 4.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă |
4.1.1. Diversificarea serviciilor de orientare şi consiliere la nivelul unității școlare. 4.1.2. Îmbunătăţirea inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor printr-o mai bună orientarea în carieră. |
Prioritatea 5 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social pentru îmbunătăţirea calităţii Î.P.T. |
Obiectiv 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate 5.2 Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la nivel internaţional |
5.1.1. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali 5.1.2. Menținerea parteneriatului internațional |
Prioritatea 6: Asigurarea accesului la Î.P.T. şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie |
Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului la educaţie şi prevenirea şi reducerea abandonului şcolar în cadrul Liceului Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni |
6.1.1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajate 6.1.2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu |
3.2. PLANURI OPERAŢIONALE
PRIORITATEA 1: CORELAREA OFERTEI Î.P.T. DE LA LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE ARIEȘENI CU NEVOILE DE CALIFICARE DIN JUDEȚUL ALBA |
||||
Obiectiv 1.1: Identificarea nevoilor de calificare Obiectiv 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare Obiectiv 1.3 Diversificarea serviciilor oferite de școală Obiectiv 1.4 Asigurarea calităţii serviciilor oferite |
||||
Ținte strategice/ rezultate așteptate: 1.1.1. Obţinerea de informaţii credibile, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare. 1.2.1 Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare. 1.3.1. Implicarea activă a şcolii în proiecte și programe ale comunităţii locale. 1.4.1.Creşterea interesului partenerilor educaţionali (elevi-părinţi-comunitate locală) faţă de activitatea didactică din unitatea şcolară. |
||||
Context: scăderea populației școlare, necesitatea îmbunătăţirii continue a serviciilor educaţionale oferite într-o zonă în care funcţionează încă patru licee. Necesitatea valorificării oportunităţii de a le oferi absolvenţilor de gimnaziu, prin învăţământ profesional, calificări cerute pe piaţa muncii. |
||||
OBIECTIV 1.1: IDENTIFICAREA NEVOILOR DE CALIFICARE |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor | Rezultate aşteptate | Termen | Persoane responsabile |
Parteneri |
1. Monitorizarea pieţei muncii la nivel local, prin colectarea şi analizarea informaţiilor privind locurile de muncă vacante referitoare la calificările din unitate (din comunicatele AJOFM în presa locală) |
Informaţii actualizate din presa locală |
Octombrie 2020 |
Director |
AJOFM |
2. Informarea agenţilor economici cu privire la calificările în care pot fi pregătiţi elevii în cadrul unităţii şcolare în vederea corelării planului de şcolarizare cu nevoile acestora |
Solicitări pt. parteneriate agenţi economici |
Noiembrie 2020 |
Director ,maiștri |
Agenți economici |
3.Investigarea opţiunilor elevilor clasei a VIII-a cu privire la posibilitatea continuării studiilor în învățământul profesional și tehnic |
Tabele opţiuni |
Februarie 2021 |
Director |
Diriginte cls.
a VIII – a |
OBIECTIV 1.2: ADAPTAREA OFERTEI PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ INIŢIALĂ LA NEVOILE DE CALIFICARE |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor | Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1.Realizarea inserţiei socio-profesionale pentru anul şcolar 2020-2021 |
Situaţii statistice realizate de diriginţii claselor terminale |
Octombrie 2020 |
Director, Secretar |
Diriginții claselor terminale |
2.Întocmirea raportului de autoevaluare internă și a planului de îmbunătățire, în vederea revizuirii PAS și a elaborării planurilor operaționale |
Existenţa în baza ARACIP a raportului de autoevaluare internă şi a planului de îmbunătățire PAS-planuri operaţionale |
Noiembrie 2020 |
Director |
Responsabil CEAC |
3. Proiectarea notei de fundamentare pentru planul de şcolarizare 2020-2021 în concordanţă cu recomandările și țintele prevăzute în PLAI şi PRAI |
Planul de şcolarizare propus să fie avizat de C.L.D. şi CA al I.S.J |
Noiembrie, Decembrie 2020 |
Director, secretar |
ISJ Alba Agenţi economici |
OBIECTIV 1.3 : DIVERSIFICAREA SERVICIILOR OFERITE DE ȘCOALĂ |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor | Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1. Participarea în grupe de lucru sau în parteneriat cu instituții sau O.N.G.-uri, în proiecte și programe derulate la nivel local, județean, regional și național. |
Numărul de proiecte/ programe în care este implicat personalul didactic din școală |
Permanent |
Directorii Consilierul educativ Responsabil cu proiecte și programe |
ISJ Alba, Unități școlare, Instituții ale comunității locale O.N.G.-uri |
OBIECTIV 1.4 : ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR OFERITE |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor |
Rezultate aşteptate |
Termen | Persoane responsabile |
Parteneri |
1. Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională în procesul didactic |
Procent de promovabilitate de 100% la examenele de certificare a competenţelor profesionale |
Permanent |
Director |
Cadrele tehnice de specialitate |
2. Stabilirea CDȘ/ CDL-urilor pentru anul şcolar 2020-2021 pe baza opţiunilor părinților |
Cereri părinţi Tabele opţiuni elevi |
Decembrie 2020 -Mai 2021 |
Director |
Diriginţi, Învăţători |
3. Identificarea cerinţelor specifice pieței muncii în vederea adaptării CDL-urilor |
Întâlniri/ corespondență cu agenții economici |
Permanent |
Cadrele tehnice |
Agenți economici |
4. Completarea a RAEI pentru anul şcolar 2019-2020 și elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii pentru anul şcolar 2020-2021 |
Pondere de 80% a calificativelor de bine şi foarte bine |
Octombrie 2020 |
CEAC |
Director, Secretar |
5. Proiectarea graficului de asistenţe la nivelul fiecărei comisii metodice pentru monitorizarea calităţii actului didactic |
Numărul fişelor de observare a lecţiilor – minim o asistenţă la lecţie/ cadru didactic |
Semestrial |
Director Responsabili comisii metodice |
CEAC |
6. Elaborarea şi aplicarea la şedinţele cu părinţii a unor chestionare privind calitatea, pentru a cunoaşte părerea acestora despre activitatea desfăşurată în unitatea noastră şcolară |
Numărul de chestionare completate de către părinţi |
semestrial |
CEAC |
Diriginţii/ învăţătorii, Părinţii |
Resurse: fonduri destinate materialelor consumabile (hârtie xerox, etc.) din bugetul alocat unităţii |
PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE RESURSELOR UMANE DE LA LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE ARIEȘENI | ||||
Obiectiv 2.1: Dezvoltarea competențelor metodice, de specialitate și de predare online ale personalului didactic din unitate |
||||
2.1.1. Participarea cadrelor didactice în anul şcolar 2020-2021 la o formă de perfecţionare metodică, de specialitate și de predare online 2.1.2. Creşterea numărului de cadre didactice care beneficiază de burse de mobilitate individuală prin programe finanțate din fonduri U.E. 2.1.3. Aplicarea strategiilor de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare pentru atingerea competenţelor prevăzute în standardele educaţionale, respectiv în S.P.P.- uri |
||||
Context: Schimbările accelerate introduse de reformele din educație, particular cele din ÎPT și cele din mediul economic, social și a științei și tehnicii fac necesar un efort susținut de adaptare din partea școlii. Este esențială legătura sistematică a profesorilor cu agenții economici pentru a ține pasul cu noile tehnologii și cu cerințele. De asemena contextul pandemic aduce schimbări în modul de predare și impune perfecționarea cadrelor didactice în predarea online. |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor |
Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1.Reactualizarea bazei de date personal didactic |
Baza de date actualizată, format electronic şi printat |
Octombrie 2020 |
Director/ secretar |
Responsabil cu formarea profesională |
2. Monitorizarea activităţii de formare profesională pentru anul şcolar |
Tabel cursuri de formare parcurse de personalul didactic |
Octombrie 2020 |
Responsabil cu formarea profesională |
Secretar |
3. Aplicarea în rândul cadrelor didactice a unor chestionare în vederea identificării nevoii de formare a acestora |
Modele de chestionare aplicate |
Noiembrie 2020 |
Responsabil cu formarea profesională |
secretar |
4.Informarea personalului din şcoală cu privire la cursurile de formare organizate de instituţiile acreditate | Existenţa materialelor informative în CDI | Permanent | Director, secretar |
Responsabil cu formarea profesională |
5.Participarea la cercurile pedagogice a cadrelor didactice în conformitate cu programul stabilit de ISJ şi CCD |
Peste 95% prezenţă la cercurile pedagogice, număr mare de materiale prezentate |
Octombrie 2020 Mai 2021 |
Director |
Cadre didactice |
6. Formarea profesională prin sistemul de definitivare şi obţinere a gradelor didactice, înscriere la masterate sau cursuri postuniversitare |
Obținerea gradelor didactice |
An școlar 2020-2021 |
Director |
Cadre didactice |
7. Participarea activă a cadrelor didactice la programe de perfecţionare/ formare continuă finanţate de U.E; mobilități individuale, job shadowing, etc, sesiuni de comunicări, simpozioane finanțate UE sau cu finanțare proprie |
Certificarea formării prin Europass Mobility Document pentru minim 5 cadre didactice |
An școlar 2020-2021 2021-2022 |
Director |
Cadre didactice |
8. Formarea profesională și perfecționare pentru predarea online | Toți profesorii vor participa la o activitate de formare profesională |
An școlar 2020-2021 |
Director |
Cadre didactice |
9. Întocmirea şi aplicarea de chestionare pentru identificarea stilurilor individuale de învăţare ale elevilor | Tabele stiluri individuale de învăţare existente în toate cataloagele |
Octombrie 2020 |
Director |
Cadre didactice |
10. Elaborarea la nivelul fiecărei comisii metodice a unor materiale didactice specifice învăţării online | Existenţa în portofoliul cadrului didactic a materialelor didactice elaborate |
Permanent |
Responsabili comisii |
Cadre didactice |
Resurse: fonduri destinate perfecționării din bugetul alocat unităţii |
PRIORITATEA 3: MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI DOTĂRII DE LA LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE ARIEȘENI | ||||
Obiectiv 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în L.T.T.A. (infrastructură şi echipamente) |
||||
3.1.1.Modernizarea şi menţinerea în stare de bună funcţionare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) 3.1.2. Creşterea gradului de siguranţă în unitatea şcolară |
||||
Context: Școala a fost construită și complet modernizată în cadrul proiectului Regio de construire a Campusului școlar. Este necesar ca baza materială să fie bine întreținută și dezvoltată în continuare pentru adaptarea la nevoile învățământului profesional prin amenajarea de laboratoare. De asemena contextul pandemic aduce nevoi noi în dotările pe care școala trebuie să le asigure pt. predarea online (conexiunea la internet), platforme de predare, dispozitive pentru profesori și elevi. |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor |
Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1. Înteţinerea în stare de bună funcţionare a laboratoarelor de informatică |
Reducerea nr. de cazuri de deteriorare a calculatoarelor de către elevi |
Permanent |
Analist programator |
Consiliul Local |
2.Achiziţionarea/ procurarea de noi mijloace IT (licenţe, laptopuri, imprimantă) și punerea la dispoziția elevilor/ profesorilor |
Nr. de mjloace IT achiziţionate |
Permanent |
Director, Administrator |
ISJ
Consiliul Local |
3.Refacerea conexiunii la internet wireless în școală |
Rețea wireless funcțională în toate sălile |
Octombrie 2020 |
Director, Administrator |
Consiliul Local |
4. Organizarea platformei de predare online a școlii |
Bază de date elevi, platformă de predare online funcțională |
Octombrie 2020 |
Director |
Profesor informatică
Analist programator |
5.Amenajarea unui laborator de alimentație |
Laboratorul funcțional |
Iunie 2021 |
Director, Administrator |
Consiliul Local |
6. Dotare cu material didactic a laboratorului de alimentație |
Obiecte de inventar |
August 2021 |
Director, Administrator |
Consiliul Local |
7. Achiziţionarea de materiale în vederea efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii | Finalizarea tuturor lucrărilor înainte de începerea anului şcolar 2021-2022 | Permanent | Adm. financiar Adm. patrimoniu Director |
Consiliul Local |
8. Verificarea stării de funcţionare a infrastructurii unităţii şcolare în vederea remedierii eventualelor deteriorări ale bazei materiale |
Registru de înregistrare a deteriorărilor bazei materiale |
Permanent |
Adm. patrimoniu Director |
Cadrele didactice |
9. Reabilitarea unor spaţii destinate activităţilor didactice (săli de clasă, sală de sport) |
Numărul de spaţii reabilitate până la finalizarea anului şcolar |
August 2021 |
Adm. financiar Adm. patrimoniu Director |
Consiliul Local |
10. Completarea fondului de carte prin donaţii sau prin fonduri extrabugetare, inființarea unei biblioteci virtuale |
Număr cărți |
Permanent |
Director Prof. documentarist |
Consiliul Local |
11. Lucrări de întreținere și modernizare în curtea școlii, întreținere zona verde din incinta școlii | Replantat pomi
Plantat flori |
Septembrie 2021 |
Directorii Administrator de patrimoniu |
Diriginții
Elevi-părinți |
Resurse: bugetul propriu, autofinanțare |
PRIORITATEA 4: ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOR DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PROFESIONALĂ ÎN VEDEREA CREȘTERII GRADULUI DE INSERȚIE A ABSOLVENȚILOR PE PIAȚA MUNCII |
||||
Obiectivul 4.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă |
||||
Ținte strategice/ rezultate așteptate: 4.1.1. Diversificarea serviciilor de orientare şi consiliere la nivelul unității școlare 4.1.2. Îmbunătăţirea inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor printr-o mai bună orientarea în carieră |
||||
CONTEXT: Consilierea şi orientarea privind cariera sau dezvoltarea personală reprezintă o problemă în contextul integrării absolvenţilor pe piaţa muncii. Constatăm că absolvenţii nu-şi cunosc bine potenţialul, se adaptează mai greu şi nu sunt suficienţi sprijiniţi de către familie în alegerea unei cariere. |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor |
Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1.Seminar de dezvoltare personală |
Scăderea cu 5% a numărului de absenţe |
semestrial |
Responsabil Comisie metod.
diriginți |
Membrii Comisiei metodice diriginți |
2.Seminar pe tema aptitudinilor privind angajarea |
Creşterea cu 10% a absolvenţilor angajaţi | semestrial | Responsabil Comisie met. Tehnologii | Membrii Comisiei metodice Tehn. |
3.Organizarea de mese rotunde cu părinţi, profesori, elevi, angajatori |
Eveniment masă rotundă organizată | Săptămâna meseriilor –noiembrie 2020 | Responsabil Comisie met. Tehnologii | Colectivele de elevi de gimnaziu, părinții |
4. Vizite de studiu la agenţii economici de profil de pe raza judeţului Alba, cu elevii. |
Minim 1 vizită de studiu/clasă |
Permanent |
Responsabilul comisiei diriginţi | Diriginţi Elevi Agenţi economici |
5.Realizarea unei informări privind nevoia de forţă de muncă pe piaţa locală, naţională şi europeană |
Cunoaşterea de către beneficiarii de educaţie a cererii de forţă de muncă |
mai 2020 |
Director |
Agenţi economici, AJOFM |
6.Teme la orele de consiliere privind cariera şi piaţa muncii |
Toţi elevii beneficiază de consiliere şi de modele de bună practică |
Semestrial |
Director/ diriginţii | AJOFM |
PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI SOCIAL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ÎPT |
||||
Obiective: 5.1. Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate 5.2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat la nivel internaţional |
||||
Ținte strategice/ rezultate așteptate: 5.1.1. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali 5.1.2 Menținerea parteneriatului internațional |
||||
CONTEXT: Nu există o susţinere reală a procesului de învățământ din partea unor parteneri; Implicarea redusă a unor angajatori în asigurarea bazei materiale pentru instruire practică, organizarea stagiilor de practică şi elaborarea CDL; Slaba conştientizare a rolului părinţilor ca parteneri; Creşterea necesarului de forţă de muncă calificată la nivelul judeţului; Necesitatea racordării şcolii la societate, în vederea asigurării unei mai bune inserţii socio-profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic |
||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor |
Rezultate aşteptate |
Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1. Revizuirea componenţei consiliului de administrație și a CEAC prin cooptarea agenţilor economici, reprezen-tantul pǎrinţilor și ai Consiliului Local |
Decizie C.A. și CEAC |
Octombrie 2020 |
Consiliul Profesoral |
Agenții economici, Consiliul Local, Părinții |
parteneriat şi elaborarea hărții parteneriatelor |
Harta parteneriatelor |
Decembrie 2020 |
Maistru instruire practică |
Agenții economici |
3.Identificarea de parteneri pentru organizarea învățământului profesional |
Contracte agenți economici |
Decembrie 2020 |
Director |
Agenții economici |
4.Evaluarea capacităţii şcolii de furnizare a serviciilor educaţionale pentru firme şi comunitate |
Studiu |
Iunie 2021 |
Consiliul de administraţie Comisia metodică Tehnologii |
Agenții economici, Consiliul Local, Părinții |
5.Realizarea parteneriatului cu părinții elevilor bazat pe co-responsabilitate pentru creșterea nivelului de motivație și aspirație al elevilor pentru învățare |
Creșterea la elevi a motivației pentru învățare |
Sem. I |
Învățătorii și diriginții |
Părinții |
6.Evaluarea periodică a gradului de satisfacție a elevilor și a părinților față de rezultatele școlare, extrașcolare și rezultatele de ansamblu obținute de școală |
Chestionare de satisfacție aplicate pe fiecare ciclu de învățământ |
Sem. II |
Responsabil CEAC |
Elevi, părinți |
7.Consultarea periodică a elevilor și a părinților pentru a afla percepția acestora privind calitatea activității didactice și măsura în care nevoile lor educaționale sunt îndeplinite |
Chestionare care dovedesc creșterea gradului de satisfacție și de încredere a elevilor și a părinților |
Mai 2021 |
Responsabil CEAC |
Diriginţii, părinții, directorul şcolii |
8.Organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanţii beneficiarilor de educaţie | Procese verbale ședințe | o dată la două luni | Director | Ag. economici, AJOFM |
Resurse: fonduri destinate materialelor consumabile (hârtie xerox etc.) din bugetul alocat unităţii |
PRIORITATEA 6: ASIGURAREA ACCESULUI LA Î.P.T. ŞI CREŞTEREA GRADULUI DE CUPRINDERE ÎN EDUCAŢIE | ||||
Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului la educaţie, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar în cadrul Liceului Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni | ||||
Ținte strategice/ rezultate așteptate:
6.1.1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajate 6.1.2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu |
||||
Context: Efectele crizelor socio-economice sunt puternic resimțite de elevii ai căror părinți s-au confruntat cu șomajul, cu lipsurile din mediul rural, cu destrămarea familiilor din motive legate de migrația socio-economică. | ||||
Acţiuni pentru atingerea obiectivelor | Rezultate aşteptate | Termen |
Persoane responsabile |
Parteneri |
1.Asigurarea condițiilor optime de acces a elevilor la școală | Decontarea navetei conform legislației în vigoare. Asigurarea unei acoperiri teritoriale optime cu microbuzele școlare | Permanent | Director | Diriginții
Părinții |
2.Asigurarea cadrului necesar pentru accesul la burse | Programe naționale de sprijin: burse profesionale, burse de studiu, bani de liceu, burse pentru mediul rural | Septembrie 2020 – Iulie 2021 | Director
Secretar Contabil Diriginți Comisia de burse |
MEC ISJ |
3. Prezentarea ofertei educaţionale absolvenţilor clasei a VIII-a din școală şi din şcolile generale din zonele limitrofe | Realizarea integrală a planului de şcolarizare propus pentru anul şcolar 2020-2021 | Mai 2021
Septembrie 2021 |
Director | Cadre didactice Elevi |
4.Programe de sprijin pentru elevii care doresc să-şi continue studiile şi respectiv pentru cei care îşi schimbă domeniul/ traseul de pregătire, programe de recuperare şi pregătire a elevilor pentru examenele de diferenţă | Reducerea abandonului şcolar sub 2% şi reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie sub 10% | Permanent |
Director |
Cadrele didactice tehnice
Diriginţii |
5. Identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale (adaptare curriculară) | Existenţa bazei de date elevi cu CES şi a cerificatelor de adaptare curriculară precum şi consemnarea în cataloage | Permanent | Director | Diriginţii
CJRAE Alba |
6.Stabilirea strategiilor de recrutare a elevilor în clasa pregătitoare (recensământul copiilor preşcolari) | Baza de date |
Decembrie 2020 Iunie 2021 |
Secretar Responsabil comisie metodică învăţători | Cadrele didactice de la CP-IV Grădiniţa |
7.Colaborarea cu CJRAE Alba şi DGPC Alba pentru oferirea de asistenţă specializată, consiliere şi sprijin familiilor elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii monoparentale) | Reducerea abandonului şcolar în special la elevii cuprinşi în învăţământul obligatoriu | Permanent |
Director |
Diriginţi/ învăţători
CJRAE Alba DGPC Alba |
8.Propunerea proiectului programului „Şcoală după școală” pentru anul școlar 2020 – 2021 | Numărul activităților, numă-rul cadrelor didactice implicate, numărul elevilor cuprinşi în program | Martie 2021 | Director Responsabilii comisiilor metodice a disciplinelor de examen
Profesorii de specialitate |
Diriginții
Cadrele didactice |
Resurse: fonduri MECTS, fonduri Consiliul Local |
PARTEA a IV-a
CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE
În elaborarea planului au fost consultate cadrele didactice în vederea stabilirii priorităţilor strategice și a obiectivelor ţintă care ar trebui urmărite pentru realizarea misiunii pe care şcoala şi-a asumat-o; comunitatea părinţilor din clasele terminale şi de început de ciclu pentru a determina aşteptările acestora de la unitatea şcolară şi modul în care acestea au fost atinse precum și partenerii şcolii pentru stabilirea planului comun de acţiune în vederea dobândirii competenţelor cheie de către elevi şi a nevoilor de competenţe la nivel local.
Pentru elaborarea PAS s-au realizat întâlniri cu membrii Consiliului de Administraţie şi şefii de arii curriculare pentru stabilirea echipelor de lucru şi dezbaterea planului; consultări cu serviciul secretariat şi contabilitate, consultări cu AJOFM, agenţi economici.
Planul operaţional va fi monitorizat de către o echipă formată din cadrele didactice, care şi-au adus contribuţia la realizarea lui. Se va realiza o evaluare smestrială la nivelul fiecărei catedre, care va prezenta concluziile într-un raport scris. Directorul este responsabil cu monitorizarea operativă.
Planul de acţiune al şcolii va fi monitorizat de director, care are sarcina de a interveni ori de câte ori este necesar pentru ameliorarea rezultatelor obţinute şi stabilirea direcţiilor de acţiune viitoare, concluziile desprinse fiind analizate şi în Consiliul profesoral de la finele fiecărui semestru.
Planul de acţiune al şcolii va fi evaluat anual până la sfârşitul lunii septembrie de către Comisia de reactualizare a PAS, membrii CEAC şi sub coordonarea directorului unităţii şi se va întocmi Raportul anual de evaluare internă a calităţii.
Planul de acţiune al şcolii va fi reactualizat anual până la sfârşitul lunii noiembrie de către Comisia de reactualizare a PAS, membrii CEAC şi sub coordonarea directorului unităţii.